Mi-e teama

Mi-e teama...
'Mi-e teama ca nu pot sa spun ce simt' versurile melodiei cantate de Paula Seling. Chiar ce sa facem cand nu putem exprima in cuvinte ceea ce simtim? Cei talentati, artistii se manifesta prin arta, probabil asa dau drumul trairilor, atat negative cat si pozitive si ie opere, picturi, sculpturi, cantece si alte asemeni minunatii. Dar eu...nu am nici un talent, si inauntru e furtuna...dar fara vreun motiv intemeiat, doar temeri.
In fond de cine ma tem? De mine...de judecata de apoi...de faptul ca nu am facut nimic si nici acum nu fac nimic...dar ce sa fac? Stau cu cablul de oxigen dupa mine, cand vorbesc la telefon toti ma luda ca sunt plina de energie, ca vorbesc bine, cum eram eu...dar de fapt nu sunt...cum erau. Sunt plina de temeri desi candva eram barbatoasa.
Si totusi nu gasesc un motiv concret pentru temerile mele. Bun raman singura. Ei si ce daca? Oricum cel care sta cu mine nu trebuie sa ma ingrijeasca in mod deosebit...doar sa fie acolo, cel mult gateste dar as putea manca ceva reincalzit, sau ceva facut pe viteza cat sa nu ma obosesc...si atunci de ce imi e frica? Oxigen am, nu depinde de energie electrica asa cum era in Romania. Imi e ciida pe mine, pe temerile mele, pe ceea ce am devenit...unde mai pui ca intr-o ora iau si 'pastila nebuna' si atunci starea de anxietate se intensifica. Doamne fii alaturi de mine si da-mi ganduri bune, cred ca tot un catel e mai bun decat un om...caci pisicile nu imi plac...ori ma reprofilez si invat sa imi placa pisicile? Vedem...