vineri, 30 decembrie 2016

Cutia fericirii

Hmmm nici nu stiu daca e corect titlul de 'cutia fericirii' sau mai bine sa spun 'cutia cu momente fericite'. Ideea nu imi apartine, am vazut-o acum un an la o persoana din Sua si desi am zis ca e buna ideea nu am pus-o innpractica, acum ca doar o zi ne mai desparte de finalul acestui an si ar trebui sa contorizam ce am facut in anul ce sta sa se termine imi cam pare rau ca nu am facut acea cutie.
Sa va explic in ce consta. O cutie, un borcan sau ce vreti voi in care urmeaaa sa puneti in anul ce urmeaza hartii pe care notati o zi in care a-ti fost fericiti, orice va facut fericit, o mica realizare, o plimbare prin parc, o fapta buna, orice, o scrieti si apoi o introduceti in cutie, apoi la sfarsit de an contorizati (faceti o retrospectiva) momentele bune, clipele frumoase, zilele in care a-ti avut motive de a fi fericit.
E ceva simplu, nu e costisitor, si poate asa o sa ne fie mai usor sa ne bucuram tot anul nu doar de Craciun, de Anul nou sau Paste, de ceea ce avem. Noi oamenii in general suspinam dupa ce am vrea si  nu avem atunci, sunteti deseori posomorati si nemultumiti, cand de fapt ar trebui sa fim mai buni, mai blanzi si mai fericiti. Iubiti tot ce va inconjoara, oameni, animale, plante, iubiti ceea ce faceti, caci daca faceti un lucru cu dragoaste va fi mai bun.
Va doresc sa fiti(fim) sanatosi in anul ce urmeaza, si bunul Dumnezeu sa ne daruiasca zile in pace.

miercuri, 21 decembrie 2016

Cum e sa mergi la dentist cand depinzi de oxigenoterapie

 Azi prima zi cand mi-am scos o masea. Adica, am multe masele scoase, dar de cand depind de oxigenoterapie nu am fost la dentist. Oricum mereu imi era frica la dentist(de fapt in general de doctori), dar daca mergeam mai mult timp la un anume dentist ma obisnuiam si frica se diminua mult.
Ei dar de cand cu oxigen am impresia (si cred ca de multe ori doar in capul meu e asa) ca ceilalti nu vor sa I teractioneze cu mine, dar sa iki scoata o masea. In fine, dreapta sus, maseaua de minte, cariata tare prra putin din coroana mai ramasese. Am mers in noiembrie la dentist, mi-a zis sa merg sa fac radiografie apoi sa revin peste o luna sa iji extraga maseaua. Am revenit si cand sa intru iese dr si se scuza ca tocmai sa stricat scaunul si se vede nevoit sa ma reprogfameze, pfffuuui si eu iesisem de la 8.45 din casa desi am intrat reepede in masian, dar nah e decembrie afara tot rece. In fine am fost reprogramata la o saptamana si cum ii rugasem sa fie mai spre amiaza nu asa matinal azi la ora 11 am mers iar la dentist. Dr a fost foarte dragut, iam zis ca imi e frica, ca uneori mai expectorez, ca am gura prea mica si ca poate nu ma descurca. El mi-a explicat calm ca nu doare, dar asta stiam ca doar acul de la anestezic il simti, apoi mi sa zis ca el isi face treaba, nu ma simpatizeaza nici antipatizeaza, dar daca eu stau nemiscata el lucreaza cu precizie. Gura mea este buna, nu e prea mica (normal ca fiecare avem gura dupa maxilar) si ca daca eu staunemiscata el isi face treaba bine, daca ma misc poate gresi. Nu ar avea rost sa ma adoarma doar pt o maseaca eu sa stau nemiscata. Daca eu simt nevoia sa respir altfel sau sa tusesc sa ii fac un mic semn si se opreste si asteapta atat cat e nevoie sa imi revin. Mi-a facut anestezicul, a lasat sa isi faca efect, apoi a scos maseaua ma si cusut, apoi a zis ca e gata. Eu intreb 'dar nu ati scos si radacina?' (Mare blonda mai sunt), asa ca mi-au aratat maseaua cu tot cu radacina. Ma gandeam ca va curge sange, dar prea putin a curs. Mi-a prescris 6 zile sa iau la 12 ore antibiotic si 3 zile paracetamol, totul preventiv.
E prima data cand mi se prescrie si cand iau pastile dupa extractie (mai ales ca e preventiv) si prima data cand ma coase.
P.s. ata a zis ca se duce de la sine ca e foarte subtire si nu e nevoie sa merg sa o scoata. Una peste alta am fost incantata ca am scapat destul de bine.
p.s. 2 sa nu uit sa mentionez ca imediat dupa anestezic a ĺuat-o inima la galop si aveam peste 120 batai per mihut dar cum mam ridicat mi-am revenit in maxim 2 minute, oricum trebuia sa astept sa isi faca efect anestezia.
Sper sa fie de folos experienta mea.

sâmbătă, 10 decembrie 2016

Storcator cu melc

Maine as avea 3 saptamani de cand am cumparat un storcator cu melc, am vazut pe net ca multi ii spunprin presare la rece. Practic am avut storcator cu mjlte rotatii pe mijut si cu lame, acesta este cu un melc si are doar 40 rotatiiper minut.
Nu m-am consultat cu nici un medic, nu sunt medic de profesie, nici macar nu am habar de medicina, nu dau sfaturi, nu fac reclama nici unui produs. Va scriu despre experientamea, nu mi-am facut analize inainte si dupa sa fac o comparatie concreta.
Am inceput sa beau dimineata suc de sfecla rosie, jn pahar de 200 ml. Initial am baut doar sfecla, apoi am amestecat sfecla cu kiwi, si chiar sfecla cu morcov si radacina de telina. Apoi pentru dupa amiaza de obicei beau un suc portocaliu, cu o portocala 1-2 mere si morcov. Am mai facut suc verde, de brocolli cu spanac, dar a avut o aroma ciudata asa ca ziua urmatoare am adaugat si mar, in alta zi am conbinat spanacul cu brocolli si kiwi, frumos verde si delicios.
Dupa 3 saptamani cand am baut zilnic cel putin un pahar dimineata si unul la amiaza de suc din fructe si legume pot spune ca nu mai ametesc asa tare, inainte sa incep cura cu sucuri am patit pentru vreo 2 zile si stand pe canapea sa am senzatia ca se invarte casa cu kine si am sa cad. Am luat de la medicul de familie trimitere sa fac analize de sange si urina, dar cum dimineata e rece afara si mie imi e frica sa nu racesc am ezitat sa ies din casa.
Cred ca in primul rand pentru mine e o buna ocazie de a consuma mai multe legume in primul rand, si chiar si fructe. Sa beau 2-3 pahare de suc e foarte usor pe cand sa mananc toate acele fructe cam greu pentru mine, cat despre leh0gume, sfecla rosie nu o consumam niciodata in mancare, brocolli rar si fiert, ma gandesc ca stors e mai bun ca se pastreaza din vitamine si minerale. Spanacul la fel am incercat o data sau de 2 ori sa gatesc dar nu mi-a placut asa mult cat sa repet, iar telina rar foloseam in bors de fasole, cum de cativa ani evit sa mananc fasole din cauza problemelor cu intestinul...e o buna ocazie de a o consuma.
Multa sanatate va doresc din inima la toti, si sa auzim de bine.

Ca de cand nu ne-am vazut....

Hihi...cam multe luni au trecut de cand nu ne-am vazut, adica de cand nu am scris pe blog.
Am reusit si am ajuns in Romania. Am avut inchiriat din bani persoanli un cocnetrator pentru ca medicul din Romania vroia sa merg la control pentru a primi hartia ce mi-ar fi decontat prin casa de sanatate chiria, si cum am ajuns cu cateva zile inainte de Paste acasa nu am avut timp.
Din pacate pentru mine din a 3 zi de Paste am inceput cu febra , am luat si paracetamol si antibiotic dar dupa o saptamana de antibiotic oral la alte 3 zile am reinceput cu febra si sufocare atat de tare ca nu am dormit vreo2-3 nopti, ziua nici atat. Asa ca am ajuns cu ambulanta la spitalul judetean. Acolo au fost nevoiti sa ma interneze la interne. Calvar, urat, cate 2 persoane in pat...a si murit o persoana langa patul meu...experienta ce ma facut sa iki doresc sa ma intorc cat mai repede in Italia. Asa ca la sfarsitu luni mai am revenit in Italia. Din 4 saptamani cat am stat in Romania, 3 am fost racita si slabita tare.
Aici la vreo saptamana aveam programat computer tomograf si medicul a decis sa ma reinternez pentru o saptamana sa fac analize detaliat, se temeau de o recidiva. Slava Domhului ca au iesit bine analizele si am plecat acasa (in It).
Vara a trecut, chiar si toamna, acus vine cu pasi repezi Craciunul.

duminică, 17 aprilie 2016

Lasa grijile in seama Lui

Stiu teoria, de fapt cat de cat recent mi sa demonstrat si practica, dar invat greu si uit repede. Imi fac griji multe si fara rost, cand de fapt grija noastra o poarta Domnul de sus.
Ce e drept ca deseori o iau pe aratura si fac planuri, si ma imbat cu apa de ploaie, normal ca apoi, cad din varful muntelui si ma trezesc la o realitate ce nu prea seamana cu sperantele facute de mine, caci daca nu zidim cu caramizi ci cu paie nu poate sa tina. Mereu trebuie sa cerem si de la Domnul sfat, doar ca probabil ca fie uitam de El fie ne gandim ca e ocupat si sa nu il deranjam cu toate problemele, desi uitam ca El e omniprezent.
Sper sa nu ma fi imbatat din nou cu apa de ploaie, si sa fiu fericita fara sa se concretizeze stirile.
Aseara ma gandeam din nou, Doamne faca-se voia Ta, daca e sa se poata sa am oxigen lichid bine ar fi, caci m-am obisnuit cu el, daca nu poate e un semn ca trebuie sa ma dezvat si sa ma invat cu concentrator, chiar si portabil, poate asa e mai bine, poate nu ar trebui sa cer, 'da-mi oxigen lichid' ci doar 'da-mi oxigen' sau 'ajutama sa traiesc, cum stii Tu ca e mai bine pentru mine'. Am adormit asa repede si linistit cand m-am lasat in grija Lui. Am plasat Lui grijile si eu stiam ca sunt in siguranta, deci pot dormi linistita. Asa ca azi primesc telefon ca se poate sa primesc oxigen lichid caci si la noi in oras avem 3 statii de reincarcare, si eu care credeam ca doar la Cluj gasim asa ceva. Cum spuneam sper sa nu ma fi imbatat cu apa de ploaie, si sa fie adevarat sa nu fi inteles gresit. Oricum va fi voia Domnului sigur va fi bine pentru mine. El ne poarta de grija si ne da ce ne trebuie.
O alta grija, provocata ce e drept tot de oxigen si de faptul ca fara el nu pot respira si ca oricum obosesc repede, era legata de calatorie, si cand ma gandesc ce mult imi placea sa calatoresc. ce e drept ca si inainte aveam emotii cand sa ma pornesc la drum, ca o sa vad locuri noi, dar acum emotiile mele sunt de alta natura, cum am sa folosesc wc-urile publice. Dar cred ca ar trebui sa las si aceasta grija in seama Lui.
In fond de cate ori nu ne-am facut cu totii texte in gand pentru o intalnire importanta si ajunsi acolo ne-am trezit spunand altceva? Pentru ca asa era mai bine, nu cum ne gandisem noi de acasa. Ne poarta El de grija dar cum ziceam noi ne facem prea multe probleme si uitam sa ii cerem Lui sfat si ajutor.

joi, 14 aprilie 2016

Cazi, dar trebuie sa te ridici si sa mergi mai departe

Ai cazut? Ridica-te! Sucura-te de praf, si mergi mai departe. Nu are rost sa stai acolo jos si sa plangi. Nu iti foloseste la nimic. Vrei sa plangi, fa-o, dar apoi TREBUIE sa mergi mai departe. MEreu in drumul tau vor fi piedici, e normal sa te mai si impiedici, e normal sa cazi, dar nu e normal sa te sperii si sa nu mai vrei sa mergi mai departe.
Cu totii avem in viata obstacole, cred ca in asta sta succesul, nu e o panta lina pe care urci, dimpotriva e un drum cu urcusuri si coborasuri, cu obstacole peste care trebuie sa trecem pentru a putea inainta. Nu spun sa fii nesimtit, sa fii impertinent, dar nici sa fii las, insista, ai sa fii si refuzat nu poti sa primesti mereu rapsunsuri positive, dar asta nu trebuie sa te descurajeze. Cei care nu lupta au pierdut din prima. Nu fi las, fii un luptator.

marți, 12 aprilie 2016

Vedem lumea asa cum suntem

Am gasit o pilda pe internet, cel mai probabil stiti de ea, se spune ca doi vecini unul bogat celalalt mai nevoias si-au facut cadouri. Initial cel bogat a daruit un cos murdar plin cu gunoaie pentru a rade de vecinul sarman. Omul a mers acasa, a spalat cosul si la umplut cu flori frumoase, apoi la innapoiat vecinului. Acesta sa mirat sa vada ca primeste flori frumoase in locul gunoaielor si cand a intrebat pe vecin de ce face acest lucru, cel nevoias a spus ca fiecare daruieste ce are in suflet.
Pilde sunt multe, idee e aceeasi nu putem astepta schimbarea doar de la cei din jur. Daca vrem ceva mai bun trebuie sa incepem de la noi sa fim mai buni apoi incet, incet toti(multi nu chiar toti) cei din jur pot fi mai bine.
Sa fim mai buni, bunatatea cere bunatate. In schimb violenta si rautatea nu aduce nimic bun.
E postul Pastelui, pentru noi crestinii ortodoxi, dar indiferent de religie si de perioada e bine sa fim buni, iertatori si sa incercam pe cat posibil sa facem bine.