vineri, 11 aprilie 2014

Mereu prezent

Ca vrem ca nu vrem, El Dumnezeu este mereu prezent. Ne lasa sa facem ce vrem, dar daca ii cerem doar un pic ajutorul el ne ajuta...subtil, fara sa ne dam seama, apoi daca suntem mai insistenti si ajutorul e mai mare.
Concret sa intelegeti la ce ma refer. Desi e post is departe de rugaciune, sunt agitata, stresata si chiar de incerc sa citesc un acatist gandurile mele zboara la lucruri pamantesi si nu raman nici macar doua cuvinte in minte din acel acatist, asa ca renunt ca mai mare pacat fac. Pe seara inainte de culcare zic in graba doua rugaciuni si fara sa vreau gandul iar mai zboara la cele lumesti, la stres...pe care singura mi-l provoc. Aseara mi-am adus aminte de perioada de spitalizare, cand eram la inceput aici in Italia. ma simteam rau si cum am mai zis si in alta postare abia de duceam la capat Doamne Iisuse Hristoase miluiestema pe mine roaba ta pacatoasa, nici vorba de alte rugaciuni, dar vorbeam in gandul meu cu Dumnezeu. Pare amuzant poate chiar hilar dar asta faceam. La vremea aceea nu imi dadeam seama dar acu privind in urma realizez ca atunci eram mult mai aproape de El doar cu acea mica rugaciune zisa din suflet si cu acele ganduri, acea convorbire. Aseara cand m-am intins in pat nu reuseam sa adorm (de multa vreme nu mi sa mai intamplat asta-cam de pe vremea cand eram in Romania si ma simteam rau cand nu credeam ca o mai duc mult) desi iau si pastile de liniste care de obicei ma adormeau imediat si dormeam si dusa macar pana pe la 5 dimineata (desi eu de obicei simteam si musca in camera-asta inainte sa iau pastilele de liniste). Si ma gandeam la multe si printre altele ofticata ca nu pot adormi si imi fac ganduri de aiurea ma gandeam la cum eram cand am venit in Italia, si mi-am adus aminte de acel dialog. Aseara mi-am zis in gand Doamne iartama ca cer atat de multe, ca fac planuri fara sa te intreb daca e bine sau nu ce vreau eu, daca am facut bine sau nu ca am luat anumite decizii, facase voia Ta ca oricum Tu esti atotputernic si cum le asezi Tu e cel mai bine, nu doar pentru mine ci pentru toti. Fara sa exagerez dar dup aceste ganduri nu mai stiu nimic, deci am adormit imediat. Ce e oarecum ciudat, amuzant, ca eu ma culc cu capul pe perna desi e un pic mai inalt si peste zi nu stau dreapta si is cam dusa de umeri, par cam cocosata, ei dar in somn unde eu nu ma mai impotriveam, eram in mainile Lui a facut El mai bine, ca imi dau seama ca am dormit langa perna.
 Alt lucru interesant acum vreo 4 seri cred pe la o bucata de noapte parca simteam ca ma sufoc, in gand cand am tresarit din somn zic ei sigur am visat ceva rau, am adormit repede inapoi la fel de scurt ca gandul, apoi nu cred sa fi trecut mult si totusi simteam ca ma sufoc, pun mana la nas...nimic...canula nazala nu era, pun mana pe pat langa mine, iar nimic, cand ma uit jos acolo era, o iau repede o pun in nas dar fara sa imi fac griji si imi continui somnul. Abia la vreo 2 zile mi-am amintit, cand sotul ma intreba de ce nu mai folosesc masca de fata noaptea, si ii ziceam ca e prea uzata si alta identica nu reusim sa gasim, atunci mi-am amintit de intamplarea cu canula nazala. Sotul sa speriat rau a zis ca musai cauta sa imi faca rost de alt masca de frica sa nu se trezeasca cu mine moarta in pat. Eu i-am zis sa nu isi faca griji ca Dumnezeu ma trezeste. Ammai patit si in spital, imi scosesemmasca de pe fata, cine mai stie ce visasem sau cat am stat fara ea, concret e ca la fel ma sufocam cand m-am trezit miam dat seama ca nu am masca pe fata o aveam in mana, mi-am puso repede pe fata si mam cam agitat apoi mam amuzat si m-am gandit 'uite cum ma trezeste Dumnezeu, nu ma lasa El sa ma sufoc'.
Deci fie ca vrem sa constientizam sau nu El e acolo mereu.
Multumesc Doamne ca desi eu sunt asa pacatoasa Tu nu ma uiti si nu ma lasi singura.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu