Lasa grijile in seama Lui

Stiu teoria, de fapt cat de cat recent mi sa demonstrat si practica, dar invat greu si uit repede. Imi fac griji multe si fara rost, cand de fapt grija noastra o poarta Domnul de sus.
Ce e drept ca deseori o iau pe aratura si fac planuri, si ma imbat cu apa de ploaie, normal ca apoi, cad din varful muntelui si ma trezesc la o realitate ce nu prea seamana cu sperantele facute de mine, caci daca nu zidim cu caramizi ci cu paie nu poate sa tina. Mereu trebuie sa cerem si de la Domnul sfat, doar ca probabil ca fie uitam de El fie ne gandim ca e ocupat si sa nu il deranjam cu toate problemele, desi uitam ca El e omniprezent.
Sper sa nu ma fi imbatat din nou cu apa de ploaie, si sa fiu fericita fara sa se concretizeze stirile.
Aseara ma gandeam din nou, Doamne faca-se voia Ta, daca e sa se poata sa am oxigen lichid bine ar fi, caci m-am obisnuit cu el, daca nu poate e un semn ca trebuie sa ma dezvat si sa ma invat cu concentrator, chiar si portabil, poate asa e mai bine, poate nu ar trebui sa cer, 'da-mi oxigen lichid' ci doar 'da-mi oxigen' sau 'ajutama sa traiesc, cum stii Tu ca e mai bine pentru mine'. Am adormit asa repede si linistit cand m-am lasat in grija Lui. Am plasat Lui grijile si eu stiam ca sunt in siguranta, deci pot dormi linistita. Asa ca azi primesc telefon ca se poate sa primesc oxigen lichid caci si la noi in oras avem 3 statii de reincarcare, si eu care credeam ca doar la Cluj gasim asa ceva. Cum spuneam sper sa nu ma fi imbatat cu apa de ploaie, si sa fie adevarat sa nu fi inteles gresit. Oricum va fi voia Domnului sigur va fi bine pentru mine. El ne poarta de grija si ne da ce ne trebuie.
O alta grija, provocata ce e drept tot de oxigen si de faptul ca fara el nu pot respira si ca oricum obosesc repede, era legata de calatorie, si cand ma gandesc ce mult imi placea sa calatoresc. ce e drept ca si inainte aveam emotii cand sa ma pornesc la drum, ca o sa vad locuri noi, dar acum emotiile mele sunt de alta natura, cum am sa folosesc wc-urile publice. Dar cred ca ar trebui sa las si aceasta grija in seama Lui.
In fond de cate ori nu ne-am facut cu totii texte in gand pentru o intalnire importanta si ajunsi acolo ne-am trezit spunand altceva? Pentru ca asa era mai bine, nu cum ne gandisem noi de acasa. Ne poarta El de grija dar cum ziceam noi ne facem prea multe probleme si uitam sa ii cerem Lui sfat si ajutor.