Stare de spirit, dupa vreme

Starea mea de spirit e dupa vremea de afara. Cand e soare si eu sunt optimista, cand e inorat si ploua, respir mai greu si sunt mai deprimata, ca sa nu mai zic ca ma "ajuta" si pastilele la starea depresiva. Caracterul meu de cand ma stiu, e acesta : optimista dar recalcitranta (ma enervez repede si din orice).
Uneori ma simt prost din cauza faptului ca am acest handicap, depind de oxigenoterapie 24/24, dar sunt si zile cand imi dau seama ca sunt foarte norocoasa, traim in 2015 si oamenii dependenti de oxigenoterapie pot sa se deplaseze, pot face multe lucruri, sunt aproape 'normali'. Nu e la fel de usor ca atunci cand nu aveam nevoie de oxigenoterapie, cand respiram eu cu plamanii mei, dar asemeni unui copil mic invat sa fac pasi, sper in curand sa am curaj sa fac si singura plimbari nu doar insotita. Sunt norocoasa ca dupa atat de mult tratament luat cu pastile si injectabil puternic inca mai sunt...Aud desi nu tot (ciripitul pasarilor din plopii de langa casa nu le aud), vad (desi a mai crescut dioptria), merg, pot manca singura...altii au ramas cu sechele mai mari dupa aceasta terapie.

Pastila nebuna senzatie de frica

Mai mereu dupa ce iau 'pastila nebuna' imi e frica sa ies din casa. Daca stau in casa ma simt in siguranta, si am impresia ca daca am sa ies din perimetrul acesta 'protejat' o sa mi se intample ceva rau. Bineinteles ca totul e doar in capul meu. Si azi ca in alte zile mi-am facut curaj si am iesit din casa, si nu am patit nimic rau, dimpotriva mi-a fost mai bine ca am iesit.
E dar stiti cum e vorba ceea 'mult a fost, putin mai este'. Acus am sa termin tratamentul si sper sa ma simt mai bine fara 'pastila nebuna' luata in fiecare dupa-amiaza.

Sageti cu venin

Am la indemana o tolba plina cu sageti, nu sunt cupidon, dimpotriva sagetile sunt pline cu vejin si le indrept catre toti, ii intep cu venin, astfel crezand ca am sa ma racoresc, dar abia dupa ce sageata e aruncata imi dau seama ca mai rau ma doare, imi pare rau ca nu am aruncat tolba, sa raman doar cu desaga cu mangaieri.

La multi ani noua

8 ani de cand am spus in fata ofiterului de stare civila DA. 8 ani cu bune si rele, impartite impreuna. Au fost multe zile grele dar si destule zile frumoase. Nu stiu sa spun prea multe vorbe dulci, stiu ca desi suntem doi 'ciudati' in felul nostru ne intelegem. Stiu ca atunci cand imi e rau vreau sa fii alaturi de mine fara sa zici nimic, doar sa ma tii de mana si incet, incet ma linistesc. Iti multumesc pentru tot si sper sa iti dea bunul Dumnezeu putere sa ma supoti in continuare. La multi ani noua.

Despre canula nazala

De cand sunt dependent de oxigen deseori m-am gandit ca sunt ca un caine in lant, sau in lesa.
In casa am un prelungitor mai mare (de 10 metri lungime) sa pot merge prin casa, dar candies afara folosesc tubul mic cu o canula scurta de 1,5-2 metri.
Practic daca as fi mai puternica si mi-as cara singura in mana aau pe umar tubul as fi ca un om ce foloseste castile in timp ce merge, doar ca eu am cablul in nas nu in urechi. Fac haz de necaz, dar in Romania sunt sigura ca lumea ar fi mult mai curioasa daca m-ar vedea umbland pe strada cu cablul in nas.
Hmmm asta va fi ca o mare provocare pentru mine. Sper sa mai ajung in Romania si sa masimt bine sa ma pot plimba

Viata e scurta

Zilele trecute am aflat ca mama unei vecine a murit. Au gasit-o in casa moarta, atac cerebral dupa ceea ce au banuit ei. O femeie tanara, de doar 51 ani...dar moartea nu ne inreaba varsta.
E ca un dus rece o astfel de veste, ne trezeste la realitate, ne dam seama cat de efemeri suntem. Astazi esti, maine....

Sa ne bucuram mai mult de viata, sa iertam mai des, sa nu stam tristi, sa nu purtam manie altora, pe scurt sa fim mai buni, si pentru cei din jur dar in primul rand pentru noi. Ne ajutam sa ne lungim zilele prin ceea ce gandim si ceea ce facem
Viata e scurta, bucurativa din plin de ea

Pretuieste ceea ce ai

In goana a easta nebuna, numita viata, am fost candva un om ca oricare din acea multime, dar nu aam stiut sa pretuiesc ceea ce am avut.
Azi imi e dor, un dor nebun sa merg pe alei, pe trotuare, sa strabat orasul in lung si in lat, sa merg pe poteci si pe stradute in satul unde am copilarit, pe dealuri si prin padure, sa ma buur de zumzetul insectelor (pe care acum nu il mai simt), sa respir aer curat si frumos parfumat din padure...
Sunt bucuroasa ca inca traiesc, pot merge, desi obosesc repede, ma pot inca bucura de mirosul florilor si al ierbii abia iesite de din zapada, pot auzi glasul mamei si al sotului, si al tutror celor dragi, pot vorbi (si vorbesc mult), sunt foarte norocoasa ca inca SUNT.

Dragoste

Ce este dragostea?
Intrebare destul de dificila, fiecare vede dragostea in felul sau, dar desi nu stiu sa spun exact ce e dragostea stiu sigur ca plantele au nevoie de dragoste pentru a trai, animalele au nevoie de dragoste pentru a trai, cu atat mai mult noi, OAMENII avem nevoie de DRAGOSTE pentru a trai.